Atașamentul și dependența față de ceilalți

M-am obligat, datorită impulsului de a fi oaia neagră din turmă, să nu mai las lucrurile inutile și neproductive pe care le văd în alții să persiste spre rânduirea turmei în care aceștia au intrat.
Din acest motiv caut în manifestarea mea generală, să „deranjez”  auto-tranchilizarea semenilor mei, cu scopul bine definit de a vedea, cei care pot, inutilitatea tuturor programelor sociale din ei.

Unul dintre acestea, din cauza modului de conduită impusă prin legi bine implementate social, este aproapele meu care, datorită conduitei prin care el a crescut și a fost educat, să producă în mine ce a primit el din trecutul său. Învățăturile, comportamentele și alte manifestări ale celor de lângă noi ne sunt oferite ca exemplu și, încă de mici, le incorporăm crezând din toate încheieturile noastre că acestea ne sunt benefice.

Dezvățarea de aceste false atitudini, după toate cercetările mele, se face prin alegerea altor oameni care să aducă influență utilă căutărilor mele. Această scindare este dificilă deoarece cei mai apropiați oameni îți vor spune să dormi liniștit mai departe și să nu îi mai deranjezi cu căutările tale lăuntrice, iar cei mai des sunt întâlniți în familie. Ei nu o fac din răutate, ci ca să nu ajungă ei sufere din cauza ta. Din această teamă te vor opri pe tine să faci misiunea pe care o ai de făcut.

Atașamentul creat între cei mai apropiați de ordin emoțional este legătura la un nivel profund al experiențelor, cât și plănuirea altora în viitor. Acestea produc o strânsă conexiune care este cel mai dificil de desfăcut, pentru că emoțiile sunt motivația pe care o avem în viață, iar din cauza energiei pe care o generează, sunt memorabile și eterne în viața omului.

Dependența de alții este generatoare de:

  • plafonare,
  • lipsă de creativitate (pentru că alții decid pentru noi),
  • lipsă de responsabilitate (pentru că alții au forță de exprimare mai mare),
  • lipsa de risc (pentru că cei de care suntem atașați riscă mai mult decât noi).

Toate acestea sunt incorporate în viața celor care se simt „obligați” să facă ce le spun sau îi îndrumă ceilalți, iar acest lucru intervine în liberul arbitru, adică impulsul de a trăi după legile și preceptele simțurilor, gândurilor și efectelor muncii mele pe acest pământ.

În multe căsătorii, șef – angajat și invers, parteneriate și alte relații unde emoția o susține. Omul devine sclavul acestei dependențe doar când nu face ce are în el, și face fără să judece efectul, ce se întâmplă să i se spună de prin jur.

În toamna asta, voi lucra cu aceste direcții în tabăra din 7-10 octombrie 2021, ale cărei practici le găsești aici. Voi incorpora lucrurile care sunt necesare dezvoltării unui liber arbitru pregătit să ia viața în piept pentru mult necesarul câștig de experiență care generează voință, putere și dragoste.

Rămâi cu bine!

Shopping Cart
0