Dupa un rachiu bun de ”gutue” transnistrian, făcut ca la carte, mi-am oferit ceea ce se numește ”exprimare liberă”, fără grad de determinare sau producere de ”forțe și energii” mentale, să las sub conducerea liberă a naturii din mine, sau așa cum ar spune un simplu țăran mai evoluat ”blagoslovirea sinceră, fără direcție rânduită de argument, a duhului dinăuntru”.
Sub acest rar aspect, unde lucrurile ”curg de la sine”, memoria nu mai instalează și nici stochează momentele în minte, ci în ”substanțele” sufletului, așa cum Walter Russell, la 1920, le descrie în magistrala sa lucrare ”The Universal One” sau cartea secretului Luminii, unde afirmă prin descriere cosmologică că ”Dumnezeu este o substanță” dinăuntru ființei noastre, pe care o atingem printr-o stare, nu prin gând.
Așadar, aburii acelui lichid adorat de Bachus și supranumit de ”gutue” mi-a facilitat o anumită zonă a ”undelor mele interne din creier”, și prin participarea interesului meu conștient de a lăsa lucrurile ”în forma lor pură”, să-mi dea ce au de dat și să ”zică” ce au de spus.
Astfel, am realizat cu ajutorul ”lipsei unui scop și fără interpretare mentală” că potențialitatea unui om este mult subjugată de ”intervențiile sociale, religioase și familiale” care dezbină pe om de supra înălțarea ființei sale, cât și de folosirea unor abilități ”paranormale”, pe care cei de la Comitetul Zero, al fostului guvern dinainte de 89, le-ar fi numit ”procese misterioase sau paranormale”.
Acestea sunt descrise, în multe mărturii estice, dar și occidentale, ca fiind similare cu ”a putea doborî cu mintea, un elefant de la distanță” sau a influența materia, din propria energie ”condensată” pe care un om cu aceste ”procese paranormale”, le-ar deține.
Doar că, din pricina nepriceperii și nici cunoașterii folosirii unor astfel de ”instrumente interioare mistice”, omul nu ar putea să determine un scop mai presus de el însuși spre folosirea lor.
Probabil, din mediocritatea sa, le-ar folosi pentru a stârni pe ceilalți sau pentru a-și arăta prin diverse ”show-uri” pline de inepții, mândria sa de a le folosi pentru a-i impresiona pe ceilalți.
Mutarea obiectelor de la distanță, citirea gândurilor altora, simțul extra senzitiv, pe care le dețin animalele, vederea înainte a lucrurilor, observarea duhurilor, și așa mai departe. Aparent, aceste tainice și complet oculte situații, apar doar la unii, înaintea morții, când sufletul se dezbracă de pelicula ochilor umani și ”citește” fiecare moment, cu ochii lui interiori.
Mulți călugări și monahi au ajuns în aceste praguri, datorită trăirii în consacrarea și evlavia față de lumea Eternă, și au observat cum realitatea din ultimele clipe, e complet alta, una necunoscută și enigmatică, pe care doar o parte din ei, au lăsat-o doar verbal, celor de lângă ei, în clipa morții. Ele nu au fost scrise, ci doar relatate ”din gură în gură” prin oameni.
Cu toate acestea, forțele ”puterilor oculte” sau ascunse ale oamenilor, sunt atât de greu de ”dezgropat” încât efortul căutării lor, este plata pentru a le obține. Plata nu este în bunuri materiale temporare, ci în măsuri spirituale, prin curiozitate, disciplină, căutare constantă, educație, transpirație, deschidere, sinceritate, mărturisire, evlavie și mai ales blagoslovire pentru orice moment, ca fiind ultimul. Orice emoție negativă alungă orice deschidere către ”puterile interne paranormale”.
În fine, mărturisirea vine către tine, pentru că necesitatea efortului colectiv, către bunul mers al acestei Lumi, este responsabilitatea comună, unde toți suntem din El și El este în noi, iar prelungirea Sa, este în creația noastră, și astfel Creația Lui, se face prin noi.
Rămâi cu bine!