Agitatia actuala este un enorm stres pentru functiile mentale ca sa produca idei, creatie, rezolvare sau solutii. Suntem acum rezultatul tehnologiei rapide care nu lasa mintea sa se odihneasca.
Exista totusi solutii pentru a o corecta in ciuda stimulilor care ne iau atentia.
Omul amana pentru ca isi imagineaza ca peste 1 ora, maine, va avea alta dispozitie, stimuli sau chef. Isi imagineaza ca se va intampla ceva miraculos si il va teleporta in starea de a face.
Atentie la ce este in fata lui este trasatura uitata de omenire acum.
Ea si-a pierdut insemnatatea pentru ca sunt prea multe in jur si nu se pot observa si digera, prin simturi, intr-un timp atat de scurt.
Prin atentia la ce este in fata, exista solutia de a transforma trecutul si viitorul intr-un moment, acum, care este lipsit de timp, din fata ta.
Dar pentru ca acest lucru este ori uitat, ori amanat, atentia omului pleaca odata cu prezentul din fata sa.
Astfel ajunge omul sa viseze ca alta data va fi mai bine, va fi altfel.
Reprezentarea procrastinarii actuale sta in iluzia mentala ca voi avea timp mai tarziu. Aceasta anomalie a ratiunii este invatata, fara vointa tinerilor, de la parinti, educatori, tutori.
Iluzia aceasta, prin repetitie, duce la obisnuinta de comportament. Astfel apare procrastinarea cronica.
Amanarea unui lucru care poate fi acum facut, vei zice ca este un lucru legat de prioritati si aferent contextului unde esti.
Totusi, ce nu se face acum, se uita. Atat de putin poate fi materializat din ce gandeste mintea, incat te-ai minuna sa afli ca sunt masurate de minte sute si mii de idei intr-o zi libera, din care se indeplinesc una sau doua. Restul sunt amanate sau neprioritizate.
Astfel, mare parte din dorintele, nevointele si ideile noastre, raman in urma, spre un alt timp, prin care, naivi fiind, credem ca-l vom avea.
Ceea ce simțim sa facem este amanat pentru ca alte obisnuinte familiale si profesionale s-au repetat atat de mult incat nu mai tinem cont de interiorul nostru. Iar asta numim noi viață.
Amanarea totusi poate fi stearsa din comportament. Pentru a lasa prezentul sa produca ce dorim.
Am aranjat 8 tehnici prin care tu sa te eliberezi de ele.
- Propune-ti o recompensa mai mare daca faci acum si una mai mica daca faci mai taziu.
- Scrie pe hartie toate ideile care tin de dezvoltarea ta sau a vietii tale.
- Taxeaza cu o palma peste propria falcă orice iti propui si ai uitat sa faci.
- Inconjoara-te de cei care fac acum, nu maine.
- Obisnuinta ingropa, dezvațatul te învie. Cum amanarea ingropa, si actiunea de acum te învie.
- Observa insatisfactia cand amani si bucuria cand faci la timp (adica atunci cand e in fata ta).
- Opreste orice auto-judecata cand amani cu dorinta de a fi mai bine acum, decat daca faceai altceva acum.
- Nu te apuca sa inveti pe cineva aceste lucruri. Le vei pierde astfel. Si altora va veni timpul sa le caute, cum tu acum o faci.
Amanarea este un drum sigur si cert spre incapacitate de disciplina, unde lucrurile care sunt necesare acum de facut sunt amanate si, pe urma, uitate.
Orice imi vine sa fac, ma insanatosesc daca țin minte si o fac cat de curand sau acum. Iar daca imi vine si o uit, ma indepartez, cu pași siguri, de sanatatea mea interioara. Iar un astfel de drum sigur duce la deznadejde si lipsa increderii de sine.
Luni seara, 17 august, ora 20.30-21.30 ne vedem pe YouTube la o sesiune de Intrebari si Raspunsuri.
Intrebarile se iau doar in timpul Live-ului.
Link de participare ai aici: https://youtu.be/iKq1dUi7hqw
Rămâi cu bine!