In decursul dezvoltarii civilizatiei sintetice (prin radio, tv, internet si telefon), unde imitarea altor culturi a devenit o activitate des intalnita, omul nu si-a mai gasit linistea. A primit mai mult decât putea duce.
A vazut la vecinul, ce el nu avea sau facea.
Daca o tradiție facea intr-un alt fel, a ajuns sa imprumute. Astfel, accesibil tehnologic fiind, a inceput sa imprumute din toate. Neștiind ca acea tradiție a fost creată si dezvoltata special pentru acel loc, intr-un timp dat.
Astfel ne-am trezit cu precepte din toate religiile in a noastra, si din a noastra, in altele, imprumutandu-se cu o viteza fantastica toate aceastea de la una la alta.
Problema lumii actuale stă, oricât de dur sau solemn ar suna, exact in imprumutul si imitarea a ce fac altii și uitarea la ce trebuie să facem noi.
Cu toate acestea, civilizatiile actuale inca isi pastreaza radacinile, dar intr-o clasă ascunsă sau secretă față de vulg. Aceste lucruri s-au rărit atat de mult, încât nu mai vezi o comunitate care să aibă expunere sau beneficii sociale.
Unele dintre cele mai bine pastrate, mistice si nealterate astfel de civilizatii, cu un număr actual foarte mic de oameni, este în sufism (derviși), șintoism (calea zeilor), zoroastrismul sau scrierile Veda sau Vedele (știința sacră).
Celelalte religii mari, care s-au propagat cu o viteză uluitoare: creștinismul, islamismul, budismul si hinduismul, au fost la bază oaze de sănătare spirituală si apropiere prin anumite practici de legătura pierdută (re-ligie sau re-logos) cu Divinitatea.
In zilele noastre aceste practici spirituale au fost înlocuite de altele împrumutate si imitate din alte religii si am ajuns intr-un punct de cotitura, in care vezi creștini ducandu-se la Yoga după slujbă sau musulmani care practică preceptele budiste in cel mai consecvent mod.
O astfel de condiție nu poate fi decât nefastă omului. Pentru că el imită, fără să știe cu exactitate (deși crede că știe) simbolul, puterea și înțelegerea practicii pe care o face.
Iar după multe astfel de permutări intre aceste practici, omul a uitat cum ajunge la sensul creșterii conștienței in el (scopul tuturor religiilor). Această conștiență, pe scurt, este să știi că ești în timp ce faci. Iar aceste cuvinte se iau ad litteram.
Iar pentru că dispozitia omului sintetic, imitator de practici si religii este in crestere, a aparut, fara dorința sau cunoașterea lui, o anomalie, printre multe altele, care a fost denumita de unii „inteligenti” ai vremii – depresie.
Aceasta depresie are la baza pierderea dorinței de creștere a conștienței.
Nedorind să aduc mai mult decât e cazul (dar dacă poți duce, ai aici solutii), planurile pe care oamenii și le fac, aduc griji, iar grijile dese, aduc depresia. Iar aceasta se poate trata prin următoarele practici:
- Divinitatea te ajută când tu te ajuți si muncești cu tine.
- Orice din jurul tău este în afară, prin neatenție aduci înauntru si formezi haosul.
- Apropierea de oameni este apropierea de tine.
- Catalogul cuvintelor utile trebuie folosit, nu doar știut.
- Munca zilnică produce energie pentru următoarea.
- Distribuie altora ce vrei să primești tu.
Rămâi cu bine!