Nu sentimentul în sine, ci repetiția lui, ‘electrocutând’ negativ un anume organ al corpului. E ca și cum lași un copil să se joace la jocuri violente, mai bine îl bați zilnic cu ceva în cap, deoarece durerea aceasta i-ar trece mai repede.
Anxietatea este o reacție pe care corpul nostru o are înainte ca un eveniment să se întâmple. Frica este reacția pentru evenimentul întâmplat deja. Aceste stări sunt întreținute de minte și nu fac decât să capete proporții dacă omul nu își mută atenția pe altceva.
Omul lasă frica să decidă pentru el. Frica îmbracă omul și acesta este învaluit, ca un șarpe care îl strange. El nu poate scăpa decât prin autocunoaștere, mutare a atenției și oprire instantă a imaginației.
Frica îmbolnăvește oamenii. Frica bagă oamenii în spital. Frica omoară speranțe, fericire și entuziasmul omului de a trăi. Frica este o boală care nu se vindecă ușor.
Omul poate controla frica, trecând prin ea.
Ocolirea fricii, e ca și cum ai pană la mașină și totuși vrei să ajungi repede la destinație.
Omul tănăr e bine să aibă frici. Experiența fricii ajuta omul să se înțeleagă, să-și vadă mecanismul interior și să observe natura și reacțiile corpului său.
Frica se instaleaza de obicei in copilărie și apare la maturitate în toate asemănarile momentului în care s-a instalat. Dacă un copil merge cu mama lui pe stradă și un câine vine și latră tare spre ei, mama probabil va țipa, copilul observând, va primi reacția mamei ca fiind normală. Copilul va proceda identic în situațiile următoare ale vieții sale. Dacă mama lui ar fi avut o prezență de moment și ar fi explicat situația copilului, că uneori căinii pot latra sau rar, mușca, copilul nu și-ar fi instalat în el frica la fel de puternic cum a facut-o în primul caz.
În cazul de față, copiii iau decizii permanente ( frică sau fobie de câini pentru restul vieții ) pentru situații temporare ( era doar un câine, care doar lătra ).
Fricile pot veni de la persoanele care ne-au stat alături în copilărie și care au avut reacții pe care noi le-am copiat, fără să vrem / știm.
Diferența între frică și fobie este: daca știi că ai frică de șerpi, vezi un șarpe instant lângă tine, frica este când te observi cum te îndepărtezi, țipi sau ai o reacție pe care știi că o faci. Fobia este atunci când sari 2 metri la distanță de șarpe, complet instinctual, țipi instant, inima bate puternic, culorile feței ți se schimbă și ești absolut îngrozit de eveniment.
Metode de înlăturare a fricilor există. NLP-ul oferă un ajutor celor care doresc acest lucru.
Exerciţiu pentru fobie – frică
1. Gândește-te la elementul de care te temi și imaginează-l în acțiune. De exemplu, dacă ai o fobie de păianjeni, imaginează-ți un păianjen care urcă pe piciorul tău.
2. O dată ce ai imaginea în minte, micșoreaz-o în jos, uită-te prin ea în alb-negru până observi cele mai mici detalii.
3. Ia acum această imagine în alb negru și plaseaz-o în mintea ta pe un ecran de cinema. Vizionează imaginea ca și cum ai fi un spectator singur în sala de cinema.
4. Acum plutește până ajungi în cabina de proiecție. Urmărește doar ultima secvență.
5. Acum rulează cât de repede poți toată acțiunea de la final până la început.
( În exemplu dat, păianjenul va merge înapoi și se va îndepărta de tine ).
Antrenament Mental = Viață Fericită = Putere și Voință
Împarte aceste rânduri și vei ajuta să transformi pe cei dragi.
Comunitatea celor cu mintea limpede și liniștită, te salută!
Ai păreri? Comentează mai jos cu spor