Cel prins în jocul rutinei este deja pe jumătate afectat în funcțiile sistemului lui nervos.
Un sistem nervos care se ocupă cu aceleași tipare de comportament la muncă, acasă și cam cu aceeași oameni, se stabilizează în așa numitele metode de reacție și de răspuns conform repetiției.
Astfel, prin el va circula cam aceeași energie similară curentului electric, nefiind solicitat în alte medii noi, inconfortabile sau chiar și mai benefice, dureroase.
Într-un context complet opus față de ceea ce se stimulează pe media, și anume plăcerea, confortul și belșugul, omul ar putea ajunge să stabilizeze în sistemul lui nervos așa zisa capacitate de fixare a energiei interioare, prin suferință.
Ei bine, un astfel de om, până va ajunge să o ia razna din cauza tuturor stimulilor din jur, fiind hipnotizat și atras, ca și cum e legat la ochi, de acestea, are totuși o șansă de vindecare.
Această șansă este capacitatea de a face față problemelor pe care viața i le așază, fără să se lase afectat de acestea.
Oare cum a pierdut natura omului această capacitate și de ce?
Aceea în care riscul, curajul, asumarea și responsabilitatea sunt imperativ necesare unei vieți interioare sănătoase, care ar trebui, cel puțin, să imite din preceptele virtuților Divine, repetate și metaforizate în toate cărțile sacre milenare.
Încrederea de Sine este unul din atributele celor care nu țin cont de gura lumii și nu țin cont de aspectele comparative sau concurențiale din jurul lor. Aceștia s-au lecuit de programele acestea sociale și se reinventează în continuu.
De când am început să cunosc oameni din toate sectoarele sociale și tradițiile lumii, am văzut similitudini în comportamente, pe care luni, 18 aprilie 2022, în Webinarul acesta, la ora 21.00 – 22.30, le vom pune pe masă:
6 Practici pentru Creșterea Încrederii de sine – link de înregistrare
Participarea este 28 RON.
Vei primi automat link de participare după efectuarea plății.
Marea tragedie este că deși mulți flutură steagul încrederii de sine, ca și cum o dețin în mod constant, irevocabil și cert, amăgirea e la un pas distanță, până la prima furtună interioară produsă chiar de incapacitatea lor de a alege conform propriilor autosugestii imaginate de mințile lor puerile, tocmai pentru a ocoli realitatea din ei înșiși, având utopia că lucrurile stau exact cum cred ei.
O astfel de anomalie socială persistă să prolifereze gluma ca amortizor, care nu face decât să îl lase pe om fără rațiune, invocând râsul ca mijloc de conexiune umană. O astfel de specie, demult pierdută pe drumul întunecimii, va rămâne conectată cu lumea de jos, neavând șanse să primească Lumina de Sus.
Rămâi cu bine!