”O viață neexaminată, nu merită trăită”

Textul de mai jos este scris de mine, fără niciun fel de inteligență artificială adăugată, ci doar din propriile înțelegeri și investigații proprii.

Oracolul din Delphi a spus despre Socrate că este cel mai înțelept om din lume.
Socrate a învățat de la Asclepios tainele non-identificării cu trupul actual și efemer al existenței sufletești. Asclepios, părintele medicinei reale, l-a avut ca ghid pe centaurul Chiron în anii 2500 ÎHR, care vindeca oamenii în trup și-n suflet până să fie alungat și omorât de tatăl vitreg a lui Asclepios.

Acum 2500 de ani, după cum istoria adevărată, nu cea expusă în cărți sau media, ne arată în toate mitologiile verificate la pas de orice om cu bun simț, că anumite creaturi, cu cap de om și trup de animal, cât și invers, cum era Anubis sau Thoth în Egipt, sau Ganesha în India, Chiron în Egipt, Quetzalcoatl în Mexic, Sfinx în Egipt, aveau extra capacități de funcționare și erau productivi societății pe care o conduceau, mai ales prin felul în care serveau cu o demnitate, onestitate și putere extraordinară pe care oamenii simpli nu erau capabili să o facă.
Ei bine, acești hibrizi umanoizi aveau formă similară cu oamenii, dar moleculele lor erau compuse din 2 sau mai multe molecule de ADN, care deserveau unor diferite scopuri, foarte precis orientate pentru conducere socială.

Asclepios s-a educat în tainele medicinei în toată Grecia și, ulterior, în tot Egiptul, de la marii și înțelepții preoți brahmani care cunoșteau tainele tuturor bolilor existente la acea vreme și aveau capacitatea de a reface până și vederea unui om orb. Cu alte cuvinte, știau ce elemente trebuie puse în corpul omului pentru a se reface una din funcțiile lipsă ale aparatului ocular. La fel era pentru orice parte fizică a corpului uman.

Datorită acestor lucruri, Asclepios a rămas pionierul medicinei reale care este reprezentat în farmaciile de azi prin simbolul Toiagului și cu unul sau doi șerpi încolăciți în jurul său.
Hipocrate a avut acces doar la o parte din cunoașterea lui Asclepios, 200 de ani mai târziu.

Acest sacru simbol, cu ambii șerpi din jurul toiagului, reprezintă sistemul nervos al omului, în jurul coloanei vertebrale (toiagul), fapt care reprezintă pentru oameni puterea de vindecare supremă, pentru că prin sistemul nervos circulă electricitate la nivel atomic, care poate determina puteri supra normale pentru un om de rând.

Nu sunt mărturii scrise despre faptul că Socrate l-a întâlnit pe Asclepios și unde, dar din mărturia în fața lui Criton, ca ultim cuvânt, înainte ca Socrate să ia cucuta și să moară, acesta i-a spus: „Criton, să nu uiți să-i dai lui Asclepios un cocoș ofrandă din partea mea”. Cocoșul, acum 2400 de ani, reprezenta simbolul înțelepciunii primite, prin care Socrate știa „cum să nu se mai identifice cu trupul său”.
Cu puțin timp înainte ca lui Socrate să i se oprească inima, pentru că de la cucută, otrava vine de la picioare în sus, oprind sângele din funcționare, prietenii lui Socrate l-au întrebat: „Socrate, ce să facem cu trupul tău după ce mori? Socrate a răspuns: faceți ce vreți, conform obiceiurilor, pentru că eu nu o să mai fiu în el”.
 
Textul din titlul acestui post este spus de Socrate în ultimele minute ale vieții sale, ca direcție pentru cei care asistau la execuție, să le transmită acestora că orice lucru intern uman este de fapt ”o energie” mișcându-se în om, care are un sens. Ea necesită un efort concentrat mental pe un scop pentru realizarea spirituală supremă, iar examinarea acestor ”chestiuni interne” trebuie făcută constant.

Ca suport pentru aceste lucruri, tabăra din 31 august – 3 septembrie 2023, de la Măgura, Brașov, este direcție pentru susținerea propriei vieți examinate, atât în parte fizică, cât și mentală. Aici poți vedea cele 10 practici pe care le vom exersa, cât și tot programul desfășurat pe ore. Mai sunt 5 locuri disponibile, din 14 participanți.

Rămâi cu bine!

Shopping Cart
0